Campionatele Naţionale de şosea Masters
Piteşti-Trivale 10 mai 2014
Piteşti-Trivale 10 mai 2014
Locul 2 la categoria M40 cu un timp de 43:05 pe 10,5km
Acesta a fost primul meu concurs după sezonul de sală deoarece nu am putut participa la semi-maratonul de la Cluj din cauza unei accidentări dar şi a unei gripe care m-au împiedicat să mă antrenez normal cam o lună!
O competiţie care-mi place foarte mult, în primul rând datorită locului de desfăşurare – Parcul Trivale din Piteşti, atmosferei frumoase – nu este un concurs open ci au drept de participare doar alergători legitimaţi de unde şi un respect reciproc între competitori şi un spirit de fairplay, dar şi un prilej de amintiri între „veterani” ale faptelor de vitejie din tinereţe!
Anul acest m-am bucurat foarte mult de faptul că şi-a reluat antrenamentele şi participările la competiţii prietenul şi fostul meu coechipier Cătălin Maftei din echipa de maraton-tineret a IEFS antrenată de Domnul Profesor Gheorghe Rugină, antrenor emerit, echipă cu care am câştigat în 1989 Campionatul Naţional de Maraton pe echipe de la Sibiu, având o concurenţă redutabilă! A fost de altfel o revenire cu succes în competiţii a lui Cătălin, el câştigând proba de 10,5km la categoria M45 cu un tip de 49 minute, un tip foarte bun având în vedere problemele de sănătate care l-au afectat în ultimii ani. Cătălin este un bun exemplu pentru beneficiile practicării sportului pentru sănătate, el refuzând să se opereze tratându-şi afecţiunea de spate prin practicarea diferitelor sporturi până ce a reuşit cu ambiţie şi perseverenţă să îşi poată relua antrenamentele de alergare!
Faţă de anul trecut traseul a fost prelungit puţin, el nefiind măsurat cu exactitate, mulţi alergători spunând că vechiul traseu avea sensibil mai puţin de 10km. Anul acesta, cei care au alergat cu ceasuri cu gps afirmă că traseul a avut puţin peste 10,5km.
În afară de proba principală de 10,5km alergare au avut loc şi probele de marş pe 2, 5 şi 10 km cu timpi foarte buni în special la masculin, şi probe de alergare pe 2, 5 km plus proba de 10 km. Din păcate participarea a fost mai slabă decât în alţi ani, probabil din cauza altor competiţii din ţară care s-au desfăşurat în aceiaşi zi, dar şi – cred eu – a insuficientei promovări din partea asociaţiei de veterani, cel puţin în raport cu alte competiţii.
Să mai menționez că vremea a fost bună, în sensul că nu a plouat şi nu a bătut vântul, iar temperatura, în jur de 15 C, a fost perfectă pentru competiţie; în schimb înainte de concurs a plouat destul de tare în Trivale, în aer simţindu-se o umezeală foarte puternică, iar asfaltul a fost ud şi pe alocuri destul de alunecos din cauza pământului scurs din pădure pe alei.
Startul a fost destul de puternic, un grup de alergători plecând ca din puşcă! În fruntea lor a fost Scarlat, care de altfel a şi câştigat detaşat concursul, şi mulţi alergători, probabil pentru că nu-i cunoşteau valoarea, au făcut greşeala să se ia după el! Astfel că în prima tură eram cam pe locul 7, eu plecând pe tempou-ul meu fără să mă las influenţat de ceilalţi alergători.
Uşor-uşor am tot ajuns alergători din urmă, reuşind cu 3 ture înainte de final (am avut de parcurs 7 ture complete + prima tură incompletă) să ajung pe locul 2, practic în fruntea cursei, deoarece Scarlat (care însă face parte din categoria de vârstă M35, deci nu concura direct cu mine) era foarte departe el având propria lui cursă în luptă doar cu cronometrul. Imediat în spate era şi adversarul meu direct pentru titlul de campion al categoriei M45.
Pe aceste ultime 3 ture cât am condus cursa, am încercat de mai multe ori să mă distanţez de adversarul meu direct însă nu am reuşit, chiar dacă pe ultima tura am mărit ritmul cam cu 15 secunde pe tur, cum se va vedea şi din graficul de mai jos. Iar pe ultimii 200m acesta a avut un sprint foarte puternic prin care m-a distanţat 15-20m pe care cu tot efortul depus de mine nu i-am mai putut recupera sosind astfel pe locul 2 la categoria M45 la câteva secunde de campionul categoriei.
O cursă foarte frumoasă, gustată din plin şi de Teolici care m-a încurajat la fiecare tură până la final, ea realizând şi filmarea cursei! Fiind în sesiune, Teolici nu s-a putut antrena normal în ultima vreme aşa încât a preferat să participe la această competiţie doar în calitate de spectator şi operator foto-video!
Iată şi timpii scoşi tură de tură:
Prima tura incompletă 3:20
Turele 1-7: 5:36; 5:41; 5:41; 5:46; 5:39; 5:47; 5:30
De remarcat că cea mai tare tură a fost ultima, un semn bun zic eu din perspectiva cursei de duminica viitoare – 18 mai – în care intenţionez să alerg la Semi-maratonul Bucureştiului.
Din păcate a avut loc şi o întâmplare nefericită, colega noastră Lidia fiind muşcată în timpul concursului de un câine cu stăpân care nu a fost controlat, aşa cum era normal, de stăpânul lui; un fapt regretabil, dorind să atrag atenţia din acest loc celor care deţin câini agresivi că sunt obligaţi nu doar de bunul simţ ci şi de lege să-i respecte pe ceilalţi oameni care vin să se bucure în aer liber de parcuri şi alte locuri publice! Din fericire organizatorii competiţiei au avut la dispoziţie două salvări, personalul acestora intervenind rapid, ducând-o le Lidia la spital şi acordându-i îngrijiri de specialitate. Toţi colegii îi dorim să fie doar o rană superficială şi să poată participa fără nici o problemă la concursul de săptămâna viitoare!
După terminarea tuturor probelor a urmat o frumoasă festivitate de premiere, fotografii de grup, discuţii. Ca de fiecare dată, această competiţie reprezintă o modalitate de a ne măsura potenţialul şi progresele, un impuls motivaţional pentru viitoarele competiţii!
Dupa 25 de ani din nou in concurs alaturi de Catalin! |
Faţă de anul trecut traseul a fost prelungit puţin, el nefiind măsurat cu exactitate, mulţi alergători spunând că vechiul traseu avea sensibil mai puţin de 10km. Anul acesta, cei care au alergat cu ceasuri cu gps afirmă că traseul a avut puţin peste 10,5km.
În afară de proba principală de 10,5km alergare au avut loc şi probele de marş pe 2, 5 şi 10 km cu timpi foarte buni în special la masculin, şi probe de alergare pe 2, 5 km plus proba de 10 km. Din păcate participarea a fost mai slabă decât în alţi ani, probabil din cauza altor competiţii din ţară care s-au desfăşurat în aceiaşi zi, dar şi – cred eu – a insuficientei promovări din partea asociaţiei de veterani, cel puţin în raport cu alte competiţii.
Să mai menționez că vremea a fost bună, în sensul că nu a plouat şi nu a bătut vântul, iar temperatura, în jur de 15 C, a fost perfectă pentru competiţie; în schimb înainte de concurs a plouat destul de tare în Trivale, în aer simţindu-se o umezeală foarte puternică, iar asfaltul a fost ud şi pe alocuri destul de alunecos din cauza pământului scurs din pădure pe alei.
Startul a fost destul de puternic, un grup de alergători plecând ca din puşcă! În fruntea lor a fost Scarlat, care de altfel a şi câştigat detaşat concursul, şi mulţi alergători, probabil pentru că nu-i cunoşteau valoarea, au făcut greşeala să se ia după el! Astfel că în prima tură eram cam pe locul 7, eu plecând pe tempou-ul meu fără să mă las influenţat de ceilalţi alergători.
In primele doua ture ale cursei am fost cam pe la mijlocul plutonului |
Lupta pentru titlul de campion al categoriei M40 s-a dus pana pe ultimii metri ai cursei! |
Podiumul categoriei M40 la CN Sosea Pitesti Masters |
Multumiri lui Teolici pentru poze, filmari si incurajarile adresate tututor particpantilor! |
Prima tura incompletă 3:20
Turele 1-7: 5:36; 5:41; 5:41; 5:46; 5:39; 5:47; 5:30
De remarcat că cea mai tare tură a fost ultima, un semn bun zic eu din perspectiva cursei de duminica viitoare – 18 mai – în care intenţionez să alerg la Semi-maratonul Bucureştiului.
Din păcate a avut loc şi o întâmplare nefericită, colega noastră Lidia fiind muşcată în timpul concursului de un câine cu stăpân care nu a fost controlat, aşa cum era normal, de stăpânul lui; un fapt regretabil, dorind să atrag atenţia din acest loc celor care deţin câini agresivi că sunt obligaţi nu doar de bunul simţ ci şi de lege să-i respecte pe ceilalţi oameni care vin să se bucure în aer liber de parcuri şi alte locuri publice! Din fericire organizatorii competiţiei au avut la dispoziţie două salvări, personalul acestora intervenind rapid, ducând-o le Lidia la spital şi acordându-i îngrijiri de specialitate. Toţi colegii îi dorim să fie doar o rană superficială şi să poată participa fără nici o problemă la concursul de săptămâna viitoare!
După terminarea tuturor probelor a urmat o frumoasă festivitate de premiere, fotografii de grup, discuţii. Ca de fiecare dată, această competiţie reprezintă o modalitate de a ne măsura potenţialul şi progresele, un impuls motivaţional pentru viitoarele competiţii!
Felicitari si succes in continuare.
ReplyDeleteCateva poze de la aceasta competitie ar fi binevenite.
Catalin Ionita.
Am pus si pozele cu o mica intarziere, in curand si un mic filmulet!
DeleteThis comment has been removed by the author.
ReplyDelete