Semi-maratonul Bucureștiului – proba de 10,5 k
Un concurs de pregătire reușit: 43:32
Dacă în ceilalți ani acest concurs a fost unul de obiectiv pentru mine – anul trecut obținând aici pentru prima oară ca atlet master un rezultat sub 1h30 pe semi-maraton – anul acesta am venit la această competiție ca la o normă de control fără vreun obiectiv special, în afară de a vedea cam la ce nivel mă aflu.
Două au fost motivele principale pentru această situație:
Pregătirea de iarnă-primăvară care mi-a fost afectată destul de grav de o gripă foarte puternică la începutul lunii aprilie
O ușoară contractură musculară în partea din spate a coapsei (hamstring)
Și cu înscrierea au fost ceva probleme din cauza faptului ca în mod inexplicabil pentru mine am primit un număr de concurs foarte mare – corespunzător sectorului cu cei mai slabi alergători! Până la urmă m-am strecurat în sectorul cu alergătorii mai bine pregătiți, apelând și la bunăvoința celor de la organizare, prilej cu care le mulțumesc pentru înțelegere!
Atmosfera a fost foarte plăcută, Teolici care nu a participat la concurs m-a asistat la încălzire, a făcut poze cu participanții la cursa de semi-maraton, apoi s-a instalat la tribuna de la locul startului unde a făcut o filmare foarte reușită a atmosferei de la start și a ultimelor minute de dinaintea startului unei competiții internaționale, filmare pe care o voi prezenta într-un viitor articol de pe www.runrares.ro referitor la participarea la competiție a alergătorilor începători. Prin urmare îi sfătuiesc pe alergătorii mai puțin experimentați sa urmărească constant situl meu oficial www.runrares.ro deoarece vor găsi articole foarte detaliate și utile!
Am plecat destul de prudent, având tot timpul grijă să nu se accentueze durere cauzată de ușoara întindere, și mi-am găsit ritmul potrivit, undeva pe la 4:05 pe km apreciez eu. După primul kilometru, deja am format un mic grup cu încă doi alergători care aveau un ritm de alergare foarte apropiat de al meu, dar care au preferat să treacă înaintea mea. Eu nu am forțat, i-am lăsat să se ducă câțiva metri în față, iar apoi am menținut distanța constantă între ei.
Din când în când am mai forțat puțin, apropiindu-mă de ei, dar de fiecare dată simțeam că forțez întinderea așa că reveneam la ritmul anterior. După doar 2km traseul de la 10,5k s-a intersectat cu cel al probei de semi-maraton, dar din fericire pentru mine în punctul respectiv de abia ajunseseră cei mai buni alergători, marea masă fiind încă mult în spate, așa că nu am avut probleme legate de aglomerația alergătorilor pe șosea.
Pe ultimii 2 km, de la podul Eroilor spre sosire, am hotărât ca pot forța puțin ca să-i depășesc în final pe cei doi alergători din fața mea, așa că ușor-ușor m-am apropiat de ei, iar pe ultima linie dreaptă de aproximativ 500m eram chiar lângă ei. Nu am sprintat decât pe ultima sută de metri, deoarece eram destul de obosit iar ultima este totuși destul de lungă pentru un sprint prelungit, reușind să-i depășesc cu câteva secunde!
Timpul obținut de mine a fost de 43:32 și locul 44 la general, cel mai bun timp obținut de mine ca master pe 10,5k la această competiție! Prin urmare o normă de control destul de reușită, cu mențiunea că totuși după concurs am simțit o accentuare a durerilor la mușchiul afectat de întindere…
La sfârșitul cursei mă aștepta Teolici, care m-a încurajat și m-a filmat din diferite locuri de-a lungul cursei, a sosit și Adrian care a scos și el un timp bun pe semi-maraton chiar dacă nu a avut suficient timp să se antreneze cum și-ar fi dorit, a venit și fostul meu coleg de facultate Vali, care aleargă constant la concursuri, dar și alți colegi de la veterani, cunoscuți cu care ne-am fotografiat și ne-am bucurat ca ne revedem și suntem bine cu toții după atâția ani! Cel mai tânăr membru al grupului a fost vedeta Keny care a primit și el o medalie!
Pentru mine urmează acum o pregătire de șapte săptămâni pentru naționalele de pistă. Faptul că anul acesta, din motive obiective, naționalele vor fi decalate cu o lună față de anii anteriori, îmi oferă un bun prilej să pregătesc o probă de pistă – 5.000m – și astfel să reușesc să-mi îndeplinesc unul dintre obiectivele mele mai vechi, anume dezvoltarea unui ritm de alergare mai ridicat!
Sper să mă pot antrena normal și întinderea să-mi dispară în cele câteva zile alocate refacerii după un concurs!
Două au fost motivele principale pentru această situație:
Pregătirea de iarnă-primăvară care mi-a fost afectată destul de grav de o gripă foarte puternică la începutul lunii aprilie
O ușoară contractură musculară în partea din spate a coapsei (hamstring)
Și cu înscrierea au fost ceva probleme din cauza faptului ca în mod inexplicabil pentru mine am primit un număr de concurs foarte mare – corespunzător sectorului cu cei mai slabi alergători! Până la urmă m-am strecurat în sectorul cu alergătorii mai bine pregătiți, apelând și la bunăvoința celor de la organizare, prilej cu care le mulțumesc pentru înțelegere!Atmosfera a fost foarte plăcută, Teolici care nu a participat la concurs m-a asistat la încălzire, a făcut poze cu participanții la cursa de semi-maraton, apoi s-a instalat la tribuna de la locul startului unde a făcut o filmare foarte reușită a atmosferei de la start și a ultimelor minute de dinaintea startului unei competiții internaționale, filmare pe care o voi prezenta într-un viitor articol de pe www.runrares.ro referitor la participarea la competiție a alergătorilor începători. Prin urmare îi sfătuiesc pe alergătorii mai puțin experimentați sa urmărească constant situl meu oficial www.runrares.ro deoarece vor găsi articole foarte detaliate și utile!
Am plecat destul de prudent, având tot timpul grijă să nu se accentueze durere cauzată de ușoara întindere, și mi-am găsit ritmul potrivit, undeva pe la 4:05 pe km apreciez eu. După primul kilometru, deja am format un mic grup cu încă doi alergători care aveau un ritm de alergare foarte apropiat de al meu, dar care au preferat să treacă înaintea mea. Eu nu am forțat, i-am lăsat să se ducă câțiva metri în față, iar apoi am menținut distanța constantă între ei.
Din când în când am mai forțat puțin, apropiindu-mă de ei, dar de fiecare dată simțeam că forțez întinderea așa că reveneam la ritmul anterior. După doar 2km traseul de la 10,5k s-a intersectat cu cel al probei de semi-maraton, dar din fericire pentru mine în punctul respectiv de abia ajunseseră cei mai buni alergători, marea masă fiind încă mult în spate, așa că nu am avut probleme legate de aglomerația alergătorilor pe șosea.
Pe ultimii 2 km, de la podul Eroilor spre sosire, am hotărât ca pot forța puțin ca să-i depășesc în final pe cei doi alergători din fața mea, așa că ușor-ușor m-am apropiat de ei, iar pe ultima linie dreaptă de aproximativ 500m eram chiar lângă ei. Nu am sprintat decât pe ultima sută de metri, deoarece eram destul de obosit iar ultima este totuși destul de lungă pentru un sprint prelungit, reușind să-i depășesc cu câteva secunde!
Timpul obținut de mine a fost de 43:32 și locul 44 la general, cel mai bun timp obținut de mine ca master pe 10,5k la această competiție! Prin urmare o normă de control destul de reușită, cu mențiunea că totuși după concurs am simțit o accentuare a durerilor la mușchiul afectat de întindere…
La sfârșitul cursei mă aștepta Teolici, care m-a încurajat și m-a filmat din diferite locuri de-a lungul cursei, a sosit și Adrian care a scos și el un timp bun pe semi-maraton chiar dacă nu a avut suficient timp să se antreneze cum și-ar fi dorit, a venit și fostul meu coleg de facultate Vali, care aleargă constant la concursuri, dar și alți colegi de la veterani, cunoscuți cu care ne-am fotografiat și ne-am bucurat ca ne revedem și suntem bine cu toții după atâția ani! Cel mai tânăr membru al grupului a fost vedeta Keny care a primit și el o medalie!
Pentru mine urmează acum o pregătire de șapte săptămâni pentru naționalele de pistă. Faptul că anul acesta, din motive obiective, naționalele vor fi decalate cu o lună față de anii anteriori, îmi oferă un bun prilej să pregătesc o probă de pistă – 5.000m – și astfel să reușesc să-mi îndeplinesc unul dintre obiectivele mele mai vechi, anume dezvoltarea unui ritm de alergare mai ridicat!
Sper să mă pot antrena normal și întinderea să-mi dispară în cele câteva zile alocate refacerii după un concurs!
No comments:
Post a Comment